Fie să renască numai cel ce har
Are de-a renaște curățit prin jar,
Din cenușa-i proprie și din propriul scrum,
Astăzi ca și mâine, pururi și acum.
Informațiile din acest editorial sunt preluate în cea mai mare parte din cel scris de dl. Horia Georgescu în numărul din ianuarie 2001 cu ocazia intrării revistei în cel de-al zecelea an al existenței sale.
Totul a început în 1991 când domnii Adrian Atanasiu și Horia Georgescu au propus editurii Petrion editarea unei reviste de informatică adresate elevilor și profesorilor. Modelul inițial a fost Gazeta Matematică, revistă de tradiție și prestigiu; de aceea numele inițial al revistei a fost Gazeta de Informatică.
Startul a fost foarte greu datorită condițiilor precare de editare și mai ales datorită difuzării revistei. În plus, s-a simțit interesul redus și neîncrederea editorului în viitorul revistei. De aceea, după primele cinci numere (noiembrie 1991, martie 1992) entuziasmul nu era foarte mare. Editura Petrion a lansat Gazeta de Informatică pe piață într-un tiraj de 18.000 de exemplare, dar a reușit să vândă doar 2000.
După aceste cinci numere editura Libris din Cluj, prin doamna Clara Ionescu, s-a oferit să continue apariția revistei. A fost un moment important, consființind o colaborare de lungă durată și deosebit de fructuoasă. Entuziasmul și perseverența sa a făcut ca revista să ajungă în școli și să sosească primele articole scrise de elevi și profesori. Dificultățile de editare au fost foarte mari; câțiva ani revista a fost redactată și tehnoredactată folosind editorul WordPerfect și alergând din loc în loc după o imprimantă laser. Alergătura nu s-a oprit aici: revista listată trebuia trimisă la Cluj unde se mai făcea o corectură, urmau discuții la telefon, un drum la gară etc. (noroc cu "nașu" care asigura o livrare rapidă). Gazeta de Informatică s-a tipărit la Tipografia Ardealul din Cluj, unde aproape că nu a existat număr la care să nu apară o surpriză (evident neplăcută): fie au schimbat culoarea copertei, fie au tipărit și însemnările tipografilor, fie au tipărit-o în alt tiraj decât era comandat.
Am menționat că de la început Gazeta de Informatică a vrut să fie pentru elevii care studiază informatica în școli, ceea ce era Gazeta Matematică pentru cei care sunt pasionați de matematică. Pe parcursul anilor, pe paginile ei au fost publicate foarte multe articole valoroase din punct de vedere științific, cu o ținută elegantă, fără greșeli de conținut sau de formă, lucru la care au ținut mult atât redactorii cât și editura.
La fel de important a fost faptul că, încă de la început, Gazeta de Informatică a fost motorul pregătirii elevilor români pentru olimpiadele naționale și internaționale. Organizarea în premieră a Balcaniadei de Informatică și a Olimpiadei de Informatică a Europei Centrale a constituit o nouă sursă de probleme, o nouă șansă a elevilor români de a se antrena în condiții de concurs.
În 1994 a fost anunțată o primă pauză în apariția revistei, din cauza muncii enorme, a dezinteresului profesorilor de liceu (care au trimis foarte puține articole și care nu au pus în suficientă măsură umărul la difuzarea în școli a gazetei) și a altor nemulțumiri. În 1995 a existat un singur număr (Ediție Specială), iar în următorii doi ani câte trei numere în fiecare. Din nou, motorul reapariției revistei, a fost dăruirea și entuziasmul doamnei Clara Ionescu.
Începând cu 1998 gazeta s-a renăscut din cenușă. Editura Libris s-a asociat cu editura Computer Press Agora din Târgu Mureș, editorul revistelor PC Report și Byte. A primit veșminte noi, și datorită viziunii inspirate a domnului Mircea Sârbu, o structură nouă. Secțiunile revistei erau mai variate decât în anii 1991-1997 și revista a primit și un motto: revista viitorilor specialiști în tehnologia informației. A crescut de la 32 de pagini și WordPerfect la 48 de pagini, tehnoredactate în QuarkXPress. Nu se mai mergea la gară, nu se mai dădeau telefoane îngrijorate, gazeta se trimitea prin e-mail. Coperta a devenit mai frumoasă, colorată, hârtia albă, existau reclame și sponsori.
GInfo, succesor demn al Gazetei de Informatică de odinioară, a fost în 1991 și a rămas până în 2007 singura revistă de acest gen din lume care să fi avut o apariție regulată. În România au mai existat încercări de a realiza reviste asemănătoare. Ar putea fi menționată revista Ziggy, apărută în 1996 la editura L & S, cu eforturile domnilor Stelian Niculescu și Tudor Sorin. Ne mai amintim de cele șase numere ale Revistei de Matematică și Informatică din 2002, de revista Algorex din 2006, de InfoStar sau de InfoByte. Cu siguranță au fost și altele; ne cerem scuze față de cei pe care i-am omis.
În vara anului 2000, a fost editat un număr special în limba engleză care a fost oferit participanților la CEOI 2000. Revista a fost și este unanim apreciată și a întărit părerea delegațiilor străine că ea constituie un factor important care contribuie la succesul elevilor români la concursurile internaționale de informatică.
Mai trebuie menționat și concursul de programare Bursele Agora organizat de redacție. Acesta a devenit internațional în anul 2000 și a fost primul concurs din România organizat (aproape) online.
În perioada Agora, GInfo a fost "colegă" cu numeroase reviste de prestigiu. Chiar dacă Byte nu a mai putut apărea din motive independente de partea română, PC Report s-a transformat în NET Report și apoi a dispărut, au apărut PC Magazine și eWeek România. Dar, domeniul IT a evoluat și revistele pe hârtie și-au cam pierdut rolul. Nu mai era rezonabil să aștepți o lună pentru următorul număr când informație era accesibilă online în orice moment.
Nu am putut atunci să trecem în mediul online și GInfo a fost mult timp doar o amintire. Dar, în 2014 au început discuții timide pentru renașterea revistei și acum ea apare în versiune online, sub egida Uniunii Profesorilor de Informatică din România. Să-i dorim Viață lungă și prosperitate! 🙂
